Pașaport românesc pentru moldoveni: actele și unde îl faci

Dacă ai redobândit cetățenia română și vrei primul pașaport românesc, ca cetățean al Republicii Moldova ai nevoie de: certificatul de cetățenie română (dovada că ești cetățean), certificatul de naștere românesc transcris, buletinul moldovenesc valabil, certificatele de stare civilă care te privesc (căsătorie, divorț) și dovada plății taxei. Le poți depune în două locuri — la Ambasada României la Chișinău (taxă consulară 53 EUR) sau la un serviciu de pașapoarte din România (taxă 265 lei, eliberare în până la 5 zile lucrătoare). Unde depui schimbă radical cât aștepți, și exact acolo pierd moldovenii cel mai mult timp.

Ce acte îți trebuie pentru primul pașaport românesc

Pentru primul pașaport simplu electronic, un cetățean român cu domiciliul în Republica Moldova prezintă dovada cetățeniei, actele de stare civilă românești și un act de identitate — toate în original, fără copii plastifiate.

Actul	La ce folosește	Capcana frecventă
Certificat de cetățenie română	Dovada că ești cetățean; la primul pașaport ține locul pașaportului anterior	Lipsește dacă dosarul de cetățenie nu e finalizat
Certificat de naștere românesc (transcris)	Actul de stare civilă de bază	Cel moldovenesc, netranscris, nu se acceptă
Certificat de căsătorie sau sentință de divorț (dacă e cazul)	Reflectă numele tău actual	Neconcordanță de nume între acte
Buletin de identitate moldovenesc valabil	Act de identitate și dovada rezidenței	Plastifiat sau deteriorat
Dovada plății taxei	Fără ea, cererea nu se preia	Achitată pe alt nume decât al titularului

Regula oficială e categorică pe un punct care îi prinde des pe moldoveni: „Certificatele de stare civilă plastifiate ori modificate sau completate fără drept sunt nule“ (econsulat.ro, verificat septembrie 2026). Un certificat laminat, oricât de curat arată, se respinge.

La Chișinău sau în România? Aici pierzi sau câștigi luni de zile

Cererea de pașaport românesc se poate depune fie la Ambasada României la Chișinău, fie la orice serviciu public comunitar de pașapoarte (SPCEEPS) din România. Taxa diferă — 53 EUR la consulat, 265 lei în România (taxă unică de la 1 august 2025) — dar diferența care contează cu adevărat este timpul.

Unde depui	Taxă	Termen realist
Ambasada României la Chișinău	53 EUR	Programări rare, așteptare de luni de zile
SPCEEPS în România	265 lei	Până la 5 zile lucrătoare (până la 10 în perioade aglomerate)

Programarea pentru datele biometrice (amprente și semnătură) este obligatorie — la consulat se face doar online, prin econsulat.ro. Gâtul de sticlă la Chișinău nu e procesarea, ci lipsa sloturilor de programare. De asta mulți aleg să depună direct în România: noi rezervăm slotul, verificăm dosarul înainte și asigurăm drumul dus-întors — vezi pașaport românesc.

Ai nevoie de buletin românesc înainte de pașaport?

Nu. Majoritatea moldovenilor obțin pașaportul ca cetățean român cu domiciliul în străinătate (CRDS) — adică domiciliul rămâne în Republica Moldova și nu îți trebuie un buletin (carte de identitate) românesc în prealabil. Un cetățean român cu domiciliul în străinătate este persoana care a dobândit cetățenia dar și-a păstrat domiciliul în afara României; pentru el, dovada rezidenței o face chiar buletinul moldovenesc valabil.

Buletin românesc îți trebuie doar dacă vrei să-ți muți efectiv domiciliul în România — un pas separat, nu o condiție pentru pașaport. Singura condiție reală rămâne cetățenia redobândită și actele de stare civilă transcrise.

De ce se resping dosarele moldovenilor (și cum eviți)

Cele mai multe respingeri nu vin de la lege, ci de la actele în sine — și aproape toate se pot preveni:

1. Certificate plastifiate. Foarte frecvent la moldoveni, pentru că multe certificate vechi au fost laminate „ca să reziste“. Regula oficială le declară nule.
2. Certificat de naștere netranscris. Transcrierea actelor de stare civilă trebuie făcută înainte de dosarul de pașaport, nu în paralel.
3. Neconcordanță de nume. Forma numelui sau diacriticele diferă între buletinul moldovenesc și actele românești, iar ghișeul nu trece peste asta.

Merită și socoteala rece: o programare ratată înseamnă încă un drum până în România și, uneori, traduceri și apostile refăcute — de obicei mai scump decât dacă depui corect din prima. Poți face totul singur, iar mulți reușesc; pasul unde se împiedică cei mai mulți este tocmai verificarea actelor înainte de depunere.

Cât durează, de fapt

Termenul legal pentru pașaportul simplu electronic depus în țară este de cel mult 15 zile lucrătoare. În prezent, eliberarea se face în până la 5 zile lucrătoare pentru cererile depuse în țară cu ridicare tot în țară (Direcția Generală de Pașapoarte, verificat septembrie 2026); în perioadele foarte aglomerate poate ajunge la 10 zile lucrătoare. Nu există o taxă suplimentară pentru regimul de urgență. La consulat, așteptarea vine aproape întotdeauna din lipsa programărilor, nu din procesare.

Ordinea corectă e simplă: întâi cetățenia română, apoi transcrierea actelor de stare civilă, apoi pașaportul. Dacă nu vrei să pierzi o programare sau o zi de drum până în România, sună-ne la 069 30 9999 și îți verificăm actele înainte de depunere — cât încă se pot corecta.